Murals (2008) by PHANTAST - Graffiti - Cultural Music & Art Association inc. - 98 Milne St. Benleigh
"FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI", despre credinta in fapte, adaptare dupa Ion Creanga.
Au fost cândva un moș și o babă. Moșul avea o fată frumoasă, harnică și cuminte, iar baba avea o fată urâtă, leneșă și obraznică. Fata babei si fata mosneagului erau surori vitrege și nu se potriveau defel.
Baba și fata ei o oropseau tare rău pe fata moșneagului. Ea făcea toate treburile în casă, iar cele două vitrege erau tot nemulțumite. Când fata babei si fata mosneagului se duceau seara la șezătoare, fata moșneagului torcea un ciur de fuse în timp ce fata babei torcea doar un fus. Când ajungeau acasă, fata babei sărea prima peste gard și îi cerea fetei moșneagului ciurul, să i-l țină până sare și ea. Când se vedea cu ciurul plin de fuse în mână, fugea repede în casă și se lăuda că ea torsese fusele acelea. La joc avea voie numai fata babei, dar când venea moșul de pe unde fusese, baba îi spunea că fata lui e leneșă, e soi rău și să o gonească de acasă ca să nu o învețe la rău și pe fata ei.
Într-o zi, moșneagul nu mai putu să-i țină piept babei și își trimise fata în lume. Fata îi sărută mâna și porni la drum.
După un timp, îi ieși în față o cățelușă slabă și bolnavă, care îi ceru ajutorul. Fata o spălă și o îngriji, apoi plecă mai departe. Întâlni un păr înflorit, plin de omizi – îl curăță și plecă. Întâlni o fântână plină de mâl – o curăță și plecă. Apăru și un cuptor dărăpănat – făcu lut și lipi cuptorul.
Merse fata ce merse până când ajunse într-o poiană în care își avea căsuța sfânta Duminică. Intră la ea ca slugă și făcu ce îi spusese stăpâna. Până când să vină sfânta Duminică de la biserică, spălă copilașii dragi sfintei, tot soiul de balauri și alte jivine, apoi făcu de mâncare.
Când veni sfânta Duminică de la biserică, găsi animalele frumos spălate și toată treaba bine făcută. Mâncă, apoi spuse fete să se suie în pod și să-și aleagă dintre multele lăzi care erau acolo una care îi va plăcea. În pod, fata văzu fel de fel de lăzi, mai mari și mai mici, mai noi și mai vechi, mai urâte și mai frumoase. Nefiind lacomă, o alese pe cea mai veche și mai urâtă. Când văzu, sfânta Duminică se cam încruntă, dar nu spuse nimic. Fata își luă binecuvântarea de la sfântă și porni înapoi pe drumul către casă.
Pe drum, cuptorul o întâmpină cu plăcinte calde, fântâna cu apă rece și limpede, dar și cu două pahare de argint, pe care fata le luă cu ea. Ajunse la păr și mâncă pere galbene și coapte, iar când se întâlni cu cățelușa, aceasta era grasă și frumoasă, cu o salbă de galbeni la gât, pe care i-o dădu fetei.
Fata moșneagului ajunse acasă și îi dădu tatălui ei paharele de argint și salba de aur. Deschiseră apoi lada și din ea se revărsară herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi. Moșneagul se bucură nespus de mult, iar baba murea de ciudă. Văzând acestea, fata babei zise cu jumătate de gură că se duce și ea să aducă și mai multe bogății.
Plecă fata babei și întâlni și ea cățelușa slabă și bolnavă, părul plin de omizi, fântâna astupată cu mâl și cuptorul dărăpănat. Când îi cerură ajutorul ea răspunse fiecăruia că nu are de gând să-și murdărească mâinile pentru nimeni.
Ajunse fata babei la sfânta Duminică și intră și ea slugă la aceasta, dar opări animalele și arse mâncarea. Când fu și ea trimisă în pod să-și aleagă o ladă, o luă pe cea mai mare și mai frumoasă și plecă fără să mai ia binecuvântarea sfintei Duminici, de frică să nu-i ia lada înapoi.
Pe drum întâlni cuptorul plin cu plăcinte, dar flăcările o arseră când voi să ia una. La fântână, paharele de argint se scufundară și apa secă atunci când se apropie fata babei. Părul plin de pere galbene se înălță până la cer când ea intinse mâna după o pară, iar cățelușa o mușcă atunci când voi să-i ia salba de galbeni de la gât. Acasă, când ea și baba deschiseră lada să vadă bogățiile din ea, săriră afară o mulțime de balauri care le înghițiră pe loc și se făcură nevăzuți.
Moșneagul și-a măritat fata cu un om bun și harnic și s-a bucurat de bogății netulburat, acum că scăpase de babă.