A iesit semānātorul (Luca 8)

Receptivitatea deviatā.

"O sāmîntā a cāzut lîngā drum si a fost cālcatā în picioare si pāsārile cerului au mîncat-o;
alta a cāzut pe piatrā; si dacā a rāsārit, s-a uscat, pentru cā nu avea umezealā;
alta a cāzut în mijlocul spinilor; si spinii, crescînd împreunā cu ea, au înābusit-o;
una a cāzut pe pāmîntul cel bun, a crescut si a fācut rod însutit" (Luca 8).

Parabola enumerā trei tipuri de opacitate fatā de Cuvînt:
1. Indigenta mentalā : nu întelegi pentru cā nu esti atent, nu distingi între important si accesoriu;
2. Superficialitate euforicā : receptivitate pripitā, disponibilitate exaltatā;
3. Asfixie mundanā : receptivitate sabotatā, parazitatā de provocārile pestrite ale lumii.

Receptivitatea deviatā este si o carentā a rābdārii.
Nerābdātorul  rāmîne mereu în afara cursei:
- fie cā se grābeste sā respingā ceea ce nu întelege,
- fie cā nu are stāruinta sondajului de adîncime,
- fie cā ia drept 'urgente' provocārile imediate.
Nerābdātorul e blocat:
- de pāsāri trecātoare,
- de arsita opiniilor dizolvante din jur,
- de grijile contingente.
Parabola avertizeazā asupra acestor blocaje si promite
depāsirea lor prin exercitiul calm al rābdārii. (Andrei Plesu, Parabolele lui Iisus).

• < Prev
• Next >