Duminica strāmosilor Fiului Omului

Duminica dinaintea Nasterii : strāmosii Fiului Omului: "... numārā stelele! Atît de multi vor fi urmasii tāi" (Facere 15:5)

Biblia nu aratā efortul omenirii de a descoperi pe Dumnezeu, ci ceea ce a fācut Dumnezeu pentru Om.
Dupā ce cunoasterea lui Dumnezeu s-a pierdut sau a devenit general obscurā, un singur om de pe pāmînt, Abraham, a fost ales, pe la anul 2160 înainte de Hristos. El a fost  separat de locurile lui natale, a fost trimis într-o tarā strāinā si a devenit strāmosul unei natiuni care va duce mai departe cunostinta adevāratului Dumnezeu.
În cadrul acestei natiuni, multi vor muri în pustie (1400 î. H.), altii vor rāmîne în Babilon ( 600 î. H.).
Acest proces de selectie se îngusteazā mereu pînā la un punct luminos, ca un vîrf de lance : Maria, o adolescentā în rugāciune.
Poporul "ales" nu a fost ales pentru onoare sau plācere ci pentru cei nealesi.
Dumnezeu îi spune lui Abraham cā "în sāmînta lui toate neamurile vor fi binecuvîntate" (Facere 12:3).
Poporul evreu a fost ales pentru a purta o sarcinā grea; suferinta lor e mare, dar, cum spune Isaia, suferinta lor va vindeca pe altii.
Femeia aleasā a cāzut sub cea mai mare suferintā maternā.
Fiul Ei, Dumnezeu întrupat, este "omul suferintei", Omul nāscut sā moarā pe cruce pentru altii (C.S.Lewis).

• < Prev
• Next >