Pāstorul Iisus si Iuda

Imaginea: Pāstorul cel Bun, catacomba Prisilei, Roma, anul 225

"Eu sînt pāstorul cel bun. Pāstorul cel bun îsi pune sufletul pentru oile sale.
Iar cel plātit si cel care nu este pāstor, si ale cārui oi nu sînt ale lui, vede lupul venind si lasā oile si fuge;
si lupul le rāpeste si le risipeste" (Ioan cap 10).

Iacob, care pāzea turmele lui Laban în pāsunile din Haran, îsi descrie viata lui de pāstor :
"Ziua mā topeam de cāldurā, iar noaptea mā prāpādeam de frig, si-mi fugea somnul de la ochi"( Facere 31:40).

Profetul Ezechia, cu ochii mintii prooroceste venirea lui Mesia si-L numeste pāstor (Ezechia 34:23).
În contrast cu hotul care furā si omoarā, Iisus ne dā viatā, si-a dat viata pentru noi.
Nāimitul este plātit, iar pāstorul îngrijeste de oi din dragoste.

E datoria noastrā de a nu dezamāgi pe Pāstorul topit de cāldura zilei si prāpādit de frigul noptii pe dealul Golgota.
Sā ne amintim în rugāciune si de pāstorii spirituali care ne îngrijesc din dragoste, farā bani.
Iuda si-a dovedit caracterul :"De ce nu s-a vîndut mirul cu 300 de dinari si sā-i fi dat sāracilor?
Dar el a zis aceasta nu pentru cā avea grijā de sāraci, ci pentrucā era hot si, avînd punga, lua din ce se punea în ea" (Ioan 12:5)

Esti lup? Fii lup fārā ocol! - Fabulā de Esop.

Un cioban, umblînd pe dealuri într-o zi, a auzit un chelācāit de cātel într-un tufis.
Venind mai aproape, a descoperit un pui de lup, i-a fost milā,  l-a luat la stînā, l-a crescut printre cîini si l-a învātat sā aibā grijā de oi.
Cînd a crescut mare, el urmārea împreunā cu cîinii orice lup care fura vreo oaie,
si chiar continua urmārirea singur, atunci cînd cîinii oboseau, pînā cînd ajungea din urmā lupul si împārtea prada.
Mai apoi, chiar dacā lupii nu furau vreo oaie, el singur fura una.
Ciobanul a devinit suspicios, a pîndit si l-a prins în fapt - si asa s-a terminat mila.

Morala: ce creste în os, iese afarā prin piele (codul genetic).

• < Prev
• Next >