Murals (2008) by PHANTAST - Graffiti - Cultural Music & Art Association inc. - 98 Milne St. Benleigh
SCARA VIRTUTILOR - Ioan Scārarul
SF IOAN SCARARUL CONSIDERĀ CURAJUL DREPT O MARE VIRTUTE
ˇ Frica este o însuşire copilărească pe care o manifestă sufletul îmbătrânit întru slava deşartă. Frica este lipsa credinţei arătată în aşteptare plină de spaimă a unor lucruri neprevăzute. Este o presimţire a unei primejdii închipuite, o cutremurare a inimii care se înspăimântă şi se împuţinează pentru unele nenorociri îndoielnice. Teama este lipsirea de orice certitudine chiar şi în lucrurile cele mai sigure. (Scara Sfântul Ioan Scărarul)
ˇ Sufletul mândru care se bizuie numai pe sine este sclavul fricii, el se teme şi fuge la cel mai mic zgomot sau umbre. (Scara Sfântul Ioan Scărarul)
ˇ Cei ce plâng şi nu se mai feresc de durere, nu se mai tem de nimic, dar cei predispuşi la frică, chiar şi dintr-un lucru mic se înspăimântă şi de multe ori îşi ies şi din minţi. (Sunt cei ce nu-şi mai cruţă trupul şi aşteaptă cu hotărâre orice li s-ar întâmpla, căutând ei de bunăvoie suferinţa.)
ˇ Omul fricos suferă de două boli: de puţinătatea credinţei şi de iubirea de trup. (Scara Sfântul Ioan Scărarul)
ˇ Când cineva cade din măsura chibzuielii, devine atât fricos cât şi îndrăzneţ, căci sufletul său este slăbit. Omul când pierde echilibrul interior nu se mai cunoaşte pe sine şi cade astfel în extreme. (Scara Sfântul Ioan Scărarul)
ˇ Precum mormolocii îi înfricoşează pe prunci, aşa şi umbrele pe cei mândri. Nu este cu putinţă ca cel ce se teme de Dumnezeu să aibă frică, dacă va zice că afară de Dumnezeu nu se teme de altul. Frica de Dumnezeu dă curaj de a birui orice frică laşă de ceva de pe pământ. Omul care crede ştie că Dumnezeu îl va apăra, sau că dacă va pierde în cele pământeşti, chiar viaţa sa, o va avea pe aceasta plină de toate bunătăţile în cer. Cel ce are frică de cele pământeşti şi nu se bizuie decât pe sine, se teme în chip real totdeauna de ele. Nici eu-l propriu, nici cele ale lumii nu-l asigură împotriva necazurilor şi nenorocirilor. (Scara Sfântul Ioan Scărarul)
ˇ Precum apa strâmtorată ţâşneşte spre înălţime, aşa de multe ori şi sufletul strâmtorat de primejdii urcă spre Dumnezeu prin pocăinţă şi se mântuieşte. (Scara Sfântul Ioan Scărarul)
ˇ De la Hristos încoace nu mai poate spune nimeni: Doamne, om nu am căci toţi îl avem pe Hristos, dar Hristos lucrează prin cei ce cred în El. (Scara Sfântul Ioan Scărarul)
SCARA CONSTIINTEI
Harta Constiintei este un model exponential (cu baza 10) - cind ne referim la constiinta, descriem cimpuri de energie.
Cimpurile de energie sub nivelul CURAJULUI, la valoarea 200, merg in jos, in directie negativa si nu sprijina viata.
Cimpurile care se afla deasupra CURAJULUI merg ascendent si sprijina adevarul si ajuta viata.
RUSINEA este la nivelul 20
VINOVATIA la 30. Emotia la aceste niveluri este ura de sine si duce la auto-distrugere.
APATIA calibreaza la 50, est negativa si duce la disperare si depresie.
FRICA calibreaza la 100, este negativa si duce la ingrijorare si anxietate.
DORINTA este la 125, este tinjire si poate deveni obsesie si viciu
FURIA este la 150, poate fi utilizata +ve si urca la
MINDRIE care calibreaza la 175, se exprima drept aroganta, sarcasm.
CURAJUL, nivel crucial - persoana nu mai este victima. Energia este +va.
NEUTRALITATEA este la 250 - este increderea in sine.
BUNAVOINTA la 310, este insotita de ginduri afirmative, a spune "da'' vietii.
ACCEPTAREA este la 350, esti capabil, increzator
RATIUNEA este la 400 si este produsul inteligentei, gindirea simbolica si de abstractizare. Apartine mintii
IUBIREA est la 500, este subieciva si apartine fiintei (inimii)
IUBIREA NECONDITIONATA este la 540, insufleteste, da viata; bucurie interioara, liniste, cunoastere launtrica
EXTAZUL este la 560, o trasfigurare spectaculoasa a constiintei.
SFINTENIA este la 570. (Vindecare si recuperare, David Hawkins, Cartea Daath, 2011)