CRUCEA - Duminica a 3-a din Post

Iisus în celulā, de Radu Gyr.

 Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulā.
O, ce trist si ce-nalt pārea Crist !

Luna venea dupā El, în celulā
Si-L fācea mai înalt si mai trist.

Mîinile Lui pāreau crini pe morminte,
Ochii adînci ca niste pāduri.
Luna-L bātea cu argint pe vestminte
Argintîndu-I pe mîini vechi spārturi.

Uimit am sārit de sub pātura surā:
- De unde vii, Doamne, din ce veac ?
Iisus a dus lin un deget la gurā
Si mi-a facut semn ca sā tac.

S-a asezat lîngā mine pe rogojinā:
- Pune-mi pe rāni mîna ta !
Pe glezne-avea urme de cuie si ruginā
Parca purtase lanturi cîndva.

Oftînd si-a întins truditele oase
Pe rogojina mea cu libārci.
Luna lumina, dar zābrelele groase
Lungeau pe zāpada Lui, vārgi.

Pārea celula munte, pārea Cāpātîna
Si misunau pāduchi si guzgani.
Am simtit cum îmi cade capul pe mîna
Si-am adormit o mie de ani.

Cînd m-am desteptat din afunda genunā,
Miroseau paiele a trandafiri.
Eram în celulā si era lunā,
Numai Iisus nu era nicāiri.

Am întins bratele, nimeni, tācere.
Am întrebat zidul: nici un rāspuns !
Doar razele reci, ascutite-n unghere,
Cu sulita lor m-au strāpuns.

-  Unde esti, Doamne ? Am urlat la zābrele.
Din luna venea fum de cātui.
M-am pipāit. si pe mîinile mele,
Am gāsit urmele cuielor Lui.

• < Prev
• Next >