DRUMUL MAGILOR (12) OMUL LUI DUMNEZEU

    "Cuvîntul vostru sā fie 'Da' ce este 'Da', si 'Nu' ce este 'Nu' ( Matei 5:37)

Dupā Solomon, regatul se rupe in anul 930 î.H. în:
- regatul de Nord, Israel, 2 triburi, are 9 familii si 19 regi timp de 221 ani. Toti regii sunt rāi, cu Ahab si sotia Isabela cei mai rāi.
- regatul de Sud, Iuda, 10 triburi, o singurā familie, a lui David, 20 de regi timp de 335 de ani. Regi buni: Asa, Iehosafat, Uzia, Jonatan, Hezechiel, Josia.
Ieroboam, regele lui Israel (din Nord), vrea sā opreascā poporul sā meargā la templul din Ierusalim (in Sud) si construeste 2 temple, unul la Betel si altul la Dan.

Un 'om al lui Dumnezeu' merge de la Ierusalim spre Nord, la Ieroboam (3 Regi 13) si-i prooroceste cā pe altarele ridicate de el, un nou rege - Josia - va arde oasele preotilor falsi (proorocie împlinitā în 621 î.H, vezi 4 Regi 23:16).
Un 'preot fals' îl minte pe 'Omul lui Dumnezeu', spunînd cā e si el 'preot adevārat', cā a vorbit cu un înger, si cā trebuie sā stea împreunā la masā.
'Omul lui Dumnezeu' cade în capcanā si drept pedeapsā este ucis de un leu:

'Si a zis 'preotul fals': "Si eu sunt prooroc ca si tine; îngerul mi-a vorbit... si l-a înselat (a mintit)" (3 Regi 13:18).
Cînd 'Omul lui Dumnezeu' a plātit cu viata abaterea de la porunca Domnului, 'preotul fals' l-a îngropat si l-a plîns, zicînd: "Vai, vai, fratele meu!" (3 Regi 13:30)

MINCIUNA
O definitie simplā ar fi cā avem deaface cu o minciunā atunci cînd spunem cuiva cā ceva e adevārat, desi stim cā nu e adevārat.
Ori de cîte ori mintim, aducem un prejudiciu adevārului si, din perspectiva lui Immnuel Kant (1724-1804), ne aducem un prejudiciu si nouā însine. Kant considerā cā e important sā facem un lucru bun avînd un motiv bun. Din moment ce a minti înseamnā a falsifica în mod intentionat adevārul, atunci a minti e gresit.
Kant sustine cā, dacā mintim fortati de anumite împrejurāri, încercām sā tranformām o actiune gresitā într-una corectā. Dar, dacā încercām asta, creām confuzie în mintea noastrā si în natura noastrā moralā.
Kant considerā cā e irational sā încercām sā obtinem un rezultat care pare sā fie bun cu ajutorul unor mijloace rele - aceasta este o contradictie.
Asadar, dacā natura omului este sā fie rational, atunci a minti este gresit - întotdeauna gresit -, pentru cā a spune o minciunā este în contradictie cu natura noastrā rationalā.
În consecintā, cînd mintim, ne facem rāu nouā însine ca fiinte umane, chiar dacā intentia noastrā este sā ne ajutām semenii.

Pentru Kant, rationalitatea este una dintre trāsāturile esentiale ale fiintelor umane.
În viziunea lui, e mai important sā ne pāstrām natura rationalā decît sā mintim ca sā obtinem un anumit rezultat, chiar dacā acel rezultat pare bun.
Deci, pentru Kant, scopul nu scuzā mijloacele. Nu trebuie sā ne sacrificām în nicio împrejurare natura de fiinte rationale ca sā atingem un anumit scop' (David A. White, Philisophy for Kids, 2001)

• < Prev
• Next >