Murals (2008) by PHANTAST - Graffiti - Cultural Music & Art Association inc. - 98 Milne St. Benleigh
'Toţi cei ce, savanţi ori oameni de rind, se mulţumesc a primi drept răspuns la marile întrebări pe care şi le pune omul despre rostul lui în lume, despre univers şi viaţă, despre suferinţă şi nedreptate fraze ca:
- universul a fost dintotdeauna ÅŸi va fi mereu,
- viaţa e un fenomen natural, întîmplarea a creat totul,
- gîndirea e forma superioară a conştiinţei omeneşti,
dovedesc că sunt tare puţin exigenţi. Asemenea răspunsuri sunt simple stereotipii simpliste şi-şi au echivalentul în: cînd vorbeşti cu mine să taci din gură.
Dimpotrivă, nimic nu e firesc şi totul e de mirare şi minunat.
Evoluţia e o taină şi o minune, întrebările pe care şi le pune conştiinţa sunt o taină. Natura şi legile ei implacabile sunt o minune. Din toate părţile enigmele ne împresoară şi tabără asupră-ne, neîntrerupt şi mai persistent decît razele cosmice. Şi nici măcar prostia sau indiferenţa nu pot constitui pînă la urmă un cîmp magnetic care să ne apere de ele, aşa cum întinsul cîmp magnetic al pămîntului amortizează oarecum şocul mezonilor.
Angoasa (ori exaltarea) pînă la urmă tot scutură orice suflet, fie şi cel mai obtuz: îi scutură în celula din închisoare, pe patul de suferinţă, în clipa morţii ori din senin, pe stradă, pe drum drept.
Orice fapt e anti-destin.
Orice operă e anti-naturâ.
Orice hotărire e anti-neant.
Iubirea de aproapele (zice Catehismul episcopi/or catolici olandezi) e un mister de credinţă.
Dragostea ÅŸi iertarea nu sunt naturale. Natural e principiul al doilea al termodinamicii.
Şestov: dezvoltarea universului nu e cîtuşi de puţin naturală, ceea ce ar fi natural e să nu fie absolut nimic, nici univers nici dezvoltare.
Omul însuşi e mister, pentru că îl locuieşte divinitatea. Fericitul Augustin: „Dumnezeu 1-a făcut pe om după chipul şi asemănarea sa, în gîndire: acolo e chipul lui Dumnezeu. lată de ce gîndirea nu poate fi înţeleasă nici de către ea însăşi întrucît e un chip al lui Dumnezeu. ( Metis ipsa non protest comprehendi nec a se ipse ubi est imago Dei).
Nu există dovezi absolute. De vreme ce avem:
- experienţa Michelson-Morley (asupra unui sistem nu se pot face observaţii absolute din lăuntrul lui);
- principiul incertitudinii al lui Werner Heisenberg;
- teoria relativităţii şi a relativităţii generalizate;
- pluralitatea planurilor de conştiinţă;
- geometriile ne-euclidiene; de vreme ce:
- „nu există semne" (pentru că pot fi interpretate, după cum arată Sartre);
- axiomele nu pot fi demonstrate;
- legile fizice n-au decît un caracter statistic şi probabilist;
- fiecare cercetător ştiinţific înainte de a-şi începe observaţiile trebuie să-şi calculeze „ecuaţia personală";
- intrăm în contact şi lucrăm numai cu aparenţe şi idoli (idolafori, theatri, tribus, specus = idolii forului, teatrului, tribului, pesterii);
- limbajul nu este mijloc cert de comunicare,
rezultă că singura cale ce ne rămîne deschisă este a liberei credinţe'.
(Nicolae Steinhardt, Jurnalul Fericirii)