Murals (2008) by PHANTAST - Graffiti - Cultural Music & Art Association inc. - 98 Milne St. Benleigh
BOJDEUCA DIN NAZARET.
Familia lui Iosif, la intoarcerea in Nazaret, a avut caracteristici clare: copilul Iisus este Fiul lui Dumnezeu, insa adoptat de Iosif. Maria mama este fecioara aleasa de Dumnezeu Tatal, umbrita de Dumnezeu Sf. Duh si care naste pe Dumnezeu Fiul; Ea este marcata de Dreptul Simeon cu pecetea suferintei pina la moarte. Iosif a primit mesajul clar de la Proorocita Ana, care a trait numai 7 ani cu barbatul, vaduva acum de 84 de ani si care sprijinea templul prin rugaciuni neincetate - Iosif este vaduv si va trebui sa spijine neincetat Templul Maria, fara sa aiba relatii intime. Copiii din prima casatorie, acum, la intoarcerea din pribegia Egiptului, erau deja la casele lor sau vor fi revenit pe linga casa si atelierul tatalui Iosif, asa numitii fratii Domnului. Dupa cum vorbesc de poruncitor (Ioan 7:3), Iacob, Iosif, Simon, Iuda si surorile trebuie sa fi fost mai in virsta decit Domnul Hristos, deci nu erau copii ai Maicii Domnului ( Matei 13:55).
Despre casa si anii copilariei, gasim aluzii si imagini la tot pasul in Evanghelii: casuta avea cel putin 2 camere (cind te rogi, intra in camera si inchide usa, Matei 6:6); avea o usa strimpta (strimta este usa), avea temelie pe piatra (ca sa nu se darime de vinturi si ploi). Vecinii locuiau foarte aproape ( se auzeau tipetele unei femeii in durerile nasterii), vecinul venea chiar in miezul noptii sa ceara o bucata de piine pentru un oaspete neasteptat dar infometat. Vecina mai in virsta povestea patania ei cu judecatorul fara credinta si inima, care a cedat insa la insistentele ei ( Luca 18). Copilul din vecini care a fugit de acasa, s-a intors dupa multa vreme descult si infometat, iar tata a plins de bucurie. Vecinele care se bucurau impreuna cind gaseau banul pierdut sub pat; vecinul se vaita ca a pierdut o oaie pe dealuri. De peretele casei se rezema atelierul dulgherului Iosif, cu unelte de timplarie ("copilul teslarului Iosif").
Sfinta Fecioare fusese ani de zile in templu si se ruga des, asa cum a gasit-o ingerul care i-a adus vestea cea buna. Rugaciunea Sf. Maria din Luca 1:46 cuprinde cuvintele: cel Puternic/ nume sfint/ mintuitor/ cei ce se tem de El/ bunatati pentru flaminzi/ iertare pentru roaba Lui/ sprijin pentru Israel. Acest schelet se recunoaste in rugaciunea Tatal Nostru: Tata/ nume sfint/ imparatia/ voia Ta/ piine/ iertare/ ispita. Se pare ca rugaciunea initiala s-a transformat in cintec de leagan si apoi in rugaciune rostita de copilul Iisus.
Camara avea provizii de faina, miere, untdelem si sare, care se putea strica de umezeala; vinul se pastra in burdufuri de piele; otetul sta separat; in bucatarie se gasea aluat (drojdie) si piine. Omul trebuie sa minince ca sa poata munci, altfel poate sa lesine ( Matei 15:33). Galeata cu apa proaspata era la indemina. Spalatul pe miini si pe picioare era o regula de igiena dar si de ospetie. Masa de seara (cina) era ocazia care aduna pe toti ai casei. Dimineata se putea servi peste pe carbuni (Ioan 21:11). Pe masa era opaitul si cosul de oua.
In batatura era closca cu pui, incercind sa-i adune sub aripi; vulpea sireata da roata pe la cotet noaptea cu gind viclean... Toporul si lopata de vinturat griul in arie se rezemau de gard, pe unde se ascundea sarpele casei.
Pe vale, vulturii erau atrasi de stirvuri; cimpul se schimba cu anotimpurile; primavara cimpul se imbraca in vesmint de flori cum nici Imparatul Solomon nu se imbraca; taranii se duceau la semanat si apoi erau necajiti de buruieni si neghine in griul curat; pasarile nu adunau provizii, insa zburau libere pe cerul albastru; cite un animal cadea in gropile de apa sau in santuri si mugeau dupa ajutor - toti veneau sa ajute; vita de vie cerea multa munca, sapat, taiat, legat, irigat, recoltat; seva proaspata curgea din ochii coardelor taiate ca semn de suferinta resemnata pentru rod bogat; ciobanii pazeau oile pe cimp si dealuri; unii pastori adevarati, altii naimiti; zvonuri de hoti si banditi care-ti luau haina si chiar camasa pe drumul pustiu; accidente la cimp si in padure; pescari, undite si plase, barci si furtuna pe mare.
Cetatea Nazaret era zidita pe sprinceana muntelui si avea la vest o prapastie adinca unde se aruncau gunoaiele. Zelotii erau nemilosi si habodnici si de multe ori prapastia era locul de executie al femeilor prinse in adulter sau al celor ce calcau legea sau codul fariseilor. Nu se facea nici o judecata (Luca 4:29).
Viata sociala: bogati si saraci, servitori si muncitori la vie si pe cimp; preoti si leviti; taxe si bani de dajdie, vremuri de restriste, soldati si masacre; nunta in sat, mire si mireasa, fecioare cu candele si toalete de sarbatoare. Femei usoare si barbati necredinciosi; divort si copii orfani... Moara satului aduna oameni la claca si vorba. Insotitori ai drumetilor pe cale dintr-un sat in altul, pentru citiva bani, sau abuzati sa mearga pe degeaba. Copiii pe strada si in piete se jucau si cintau fie de jale, si se prefaceau ca pling, fie de voie buna si rideau in hohote. Copilarie fericita...