Murals (2008) by PHANTAST - Graffiti - Cultural Music & Art Association inc. - 98 Milne St. Benleigh
COSMOLOGIA SI TEOLOGIA, Invitatie stiintificā la o apreciere mai profundā a Bibliei.
Planeta Pāmînt are 5 bilioane de ani!
Dacā întreaga istorie a universului s-ar scrie in 10 volume a cîte 500 de pagini fiecare,
si fiecare paginā ar înregistra istoria unui milion de ani,
formele primitive de viatā ar apārea în volumul 8,
iar istoria omenirii ar fi descrisā în ultima paginā a volumului 10.
Suntem noi veniti pe planetā dar si unici;
suntem creati din aceeasi 'materie' ca si universul, dar avem constiinta cā existām :
"Gîndesc, deci exist!" ( René Descartes, Discourse on Method).
PARALELĀ STIINTIFICĀ.
CARTEA FACERII (GENEZA) cap 1, v 3: Dumnezeu a zis, 'Sā fie luminā'.
ISTORIA STIINTIFICĀ A PĀMÎNTULUI: Formarea soarelui (cam 5.000 milioane de ani în urmā).
GENEZA cap 1, v. 9: Si Dumnezeu a zis, 'Sā se adune apele cele de sub cer la un loc si sā se arate uscatul'
STIINTA : Formarea mārilor, separarea ariilor de uscat ( 4.200 milioane în urmā)
GENEZA cap 1, v. 11: 'Sā dea pāmîntul din sine verdeatā: iarbā, cu sāmînta într-însa, dupā felul si asemānarea ei, si pomi roditori,
care sā dea rod cu sāmîntā in sine, dupā fel, pe pāmînt (vegetatie)'.
STIINTA: Începutul vietii, incluzînd celulele unice, organismele fotosintetice ('plantele')
Circa 3.900 milioane în urmā.
GENEZA cap 1, v. 14: 'Sā fie luminātori pe tāria cerului, ca sā lumineze pe pāmînt, sā despartā ziua de noapte'
STIINTA: Primul ochi care a format imagine a evoluat si a folosit informatia vizualā.
Lumina a influentat dezvoltarea si comportamentul animalelor (521 milioane de ani în urmā).
GENEZA cap 1, v. 20: 'Sā misune apele de vietāti, fiinte cu viatā în ele'
STIINTA: Explozia Cambrianā - circa 520 milioane de ani în urmā. Viata era exclusiv maritimā.
Toate animalele care existā astāzi si-au dezvoltat formele caracteristicile acum.
Aceste lucruri sînt cunostinte pe care numai un biologist experimentat le stie!
GENEZA cap 1 v. 21: 'Dumnezeu a creat balenele si toate fiintele vii care misunā în ape, unde ele se prāsesc dupā felul lor, si toate pāsārile înaripate dupā felul lor.
STIINTA: Viata s-a dezvoltat si animale mari au evoluat, de la rechini pînā la uriase sepii.
Toate au avut loc în apa mārii, cum scrie în Facere.
Mai tîrziu în istoria vietii, animalele au cucerit uscatul si diversitatea a atins culmi noi.
Toate animalele s-au adaptat la viziunea de pradā, cu exceptia pāsārilor care puteau sā scape în zbor si nu au dezvoltat culorile de camuflaj.
Interesant cā numai creaturile marine si pāsārile s-au remarcat in cartea vietii.
Într-o singurā paginā din Biblie este descrisā creatia universului, Pāmîntul, cerul, mārile si viata pe planeta noastrā.
De mii de ani, credinta Iudeo-Crestinā a acceptat acest proces ca adevār.
Dar descrierea din Facere nu are dreptul sā fie adevāratā!
Autorul Genezei nu putea sā cunoascā ordinea progresului vietii în asa detalii, de la originea sistemului solar pînā la pāsāri si mamifere.
Ultimile verigi ale vietii au fost descoperite foarte recent de oamenii de stiintā.
Autorul antic al Genezei stia acum 3.000 de ani ceea ce stiu oamenii de stiintā abia acum...
Stiinta de obicei respinge religia.
Dar, este oare posibil, ca studiul stiintific sā ne conducā spre o întelegere mai profundā a Creatorului? (Andrew Parker, The Genesis Enigma, London 2009)