Published on 15 April 2022
Hits: 2236
Sîmbāta lui Lazar.
Dumnezeu plînge în cimitir lîngā fiecare mort (Evanghelia lui Ioan 11:33)
Lazār.
Ghemuit în bezna jilavā a deznādejdii,
mahmur de veninul dulceag al melancoliei,
cu viata ca o sticlā de alcool goalā lîngā mine,
asa m-a gāsit Hristos...
Cînd cuvîntul Lui mi-a atins inima,
lumea a cāzut de pe mine ca o leprā,
a rupt-o la fugā afarā din sufletul meu,
ca o legiune de demoni...
Si viata a început sā curgā iar prin venele mele,
ca un plîns linistit,
ca plînsul unui copil fericit... (Marius Iordāchioaia)
April 16, the Sabbath of Lazarus.
God weeps in the graveyard beside every dead person (John 11:33)
Lazarus.
Crouched in the gloomy darkness of despair,
hangover from the sweet venom of melancholy,
with life like an empty bottle of alcohol next to me,
that's how Christ found me ...
When His word touched my heart,
the world fell from me like a leper,
it broke out of my soul,
like a legion of demons ...
And life began to flow again through my veins,
like a quiet cry,
like the cry of a happy child ... (Marius Iordāchioaia)