Liturghia de dupā Liturghie, datoria crestinului.
"Stăpânul a spus slujitorului: ieși la drumuri și la garduri și fā-i să intre, ca sā fie plinā casa mea” (Luca 14:23)
Există o "liturghie după liturghie": creștinii își continuă mărturia și vocația în afara bisericii, pe stradă, în sălile sociale, în societatea mai largă.
Hrăniți de euharistie (pîinea pelerinilor, hrana pentru misionari și evangheliști), creștinii sunt trimiși: "În pace sā iesim!"
(„Mergeți în pace, în numele Domnului”), pentru a depune mărturie de ucenici credinciosi în viața de zi cu zi.
Autoritatea lor curge din trimiterea lor liturgică, care devine roditoare prin autenticitatea personală.
Diferitele forme și definiții ale misiunii:
- o proclamație și invitație care subliniază mîntuirea personală;
- un răspuns la voia milostivă a lui Dumnezeu pentru întreaga omenire;
- o acțiune care vizează transformarea societății;
- o mārturie a dreptății lui Dumnezeu împotriva condițiilor inumane și a structurilor sociale nedrepte;
- un mijloc de ucenicie și sfințenie personală;
- o îngrijire pastorală care răspunde compasiunii lui Dumnezeu pentru omenirea pierdută. (Pr. Ion Bria, Liturghie după Liturghie).