Vechilul, bogatul si sāracul Lazār (Leo Tolstoi, 'Evanghelia pe scurt').
Imaginea: Cîinele lui Lazār
Toti stiu cā împlinirea vointei Tatālui dā viatā, dar nu se poartā astfel fiindcā înselāciunea bogātiei îi trage înapoi.
Cel ce dā bogātia mincinoasā, vremelnicā, pentru viata cea adevāratā în vointa Tatālui, acela face asemenea vechilului.
Evanghelia dupā Luca cap.16
versetul 1:"Un om avea un vechil.
Acesta a vāzut cā stāpînul sāu voia sā-l alunge si cā va rāmîne fārā pîine si fārā casā.
3. Atunci vechilul s-a gîndit în sinea lui: 'Voi împārti pe ascuns din averea stāpînului meu printre oameni si le voi ierta datoriiile, iar dacā stāpînul meu mā alungā, aceia îsi vor aminti de binele pe care li l-am fācut si nu mā vor pārāsi'.
5. Asa a fācut vechilul: i-a chemat pe toti cei îndatorati fatā de stāpînul sāu si le-a schimbat înscrisurile.
6. Celui dator cu 100 i-a scris 50, celui dator cu 60 i-a scris 20 si la fel si celorlalti.
8. Stāpînul a aflat si a zis: 'Ce sā zic? A lucrat cu iscusintā; altfel ar fi trebuit sā plece în lume sā cerseascā.
Mie mi-a adus daune, dar în privinta lui a lucrat cu iscusintā'.
În viata trupeascā întelegem cu totii în ce stā socoteala dreaptā, dar în viata Duhului nu vrem sā întelegem.
9. Asa trebuie sā ne purtām si noi cu bogātia nedreaptā si mincinoasā. Trebuie s-o dām, ca sā dobîndim viata Duhului.
10. Cāci dacā nu vrem sā dām astfel de fleacuri, cum este bogātia, pentru viata Duhului, nici aceasta nu ni se va da nouā.
11. Dacā nu dām bogātia mincinoasā, nici nouā nu ni se va da adevārata noastrā viatā.
13. Nu se poate sluji în acelasi timp la doi stāpîni, nu deodatā lui Dumnezeu si bogātiei; nu vointei Tatālui si propriei vointe, ci doar uneia sau celeilalte.
14. Fariseii au auzit aceste cuvinte. Dar ei iubeau bogātia si, de aceea, L-au luat în rîs pe Iisus.
15. El însā le-a zis: 'Fiindcā voi îi cinstiti pe oameni de dragul bogātiei lor, credeti cā sunteti într-adevār vrednici de cinste.
Dumnezeu însā nu priveste pe dinafarā, ci priveste inima. Ceea ce este înalt în fata oamenilor este urîciune în fata lui Dumnezeu.
16. Acum este împārātia cerurilor pe pāmînt si mari sunt cei care intrā în ea. Dar nu bogatii intrā în ea, ci cei ce n-au nimic.
Iar aceasta asa a fost mereu, atît dupā Legea voastrā, cît si dupā Moise si Profeti.
17. Ascultati cum stau lucrurile, dupā credinta voastrā, cu bogatii si sāracii.
19. Era un om bogat, care se împodobea, se ospāta si se veselea în fiecare zi.
20. Si era un cersetor, pe nume Lazār, plin de bube.
21. Iar Lazār venea la curtea bogatului si se gîndea cā poate resturile de la masa bogatului îi vor rāmîne lui. Dar nici de resturi n-avea parte: cîinii bogatului mîncau tot si-i mai lingeau si bubele lui Lazar.
22. Si s-a întîmplat cā amîndoi, atît Lazār cît si bogatul, au murit.
23. Si, din iad, bogatul îl privea de departe pe Avraam si a vāzut cā si Lazār cel plin de bube stātea cu el.
24. Si bogatul a zis: 'Pārinte Avraame, iatā, stā cu tine Lazār cel plin de bube, acelasi care zācea în curtea mea, lîngā gard. Pe tine nu îndrāznesc sā te tulbur, dar trimite-l pe Lazār la mine, sā-si înmoaie degetul în apā si sā mi-l întindā, ca sā-mi rācoresc limba. Cāci ard în foc'.
25. Avraam însā a spus: 'De ce sā-l trimit pe Lazār la tine în foc? Tu ai avut în lumea aceea tot ce ti-ai dorit; Lazār, dimpotrivā, a pātit numai rele, iar acum poate sā se bucure.
26. As vrea sā fac dupā cum vrei, dar nu se poate, fiindcā între noi este o prāpastie mare, ce nu poate fi trecutā. Noi suntem cei vii, iar voi sunteti mortii'.
27. Atunci a spus bogatul: 'Atunci, te rog, Pārinte Avraame, trimite-l pe Lazār cel plin de bube la casa mea. Am cinci frati de care mi-e milā si as vrea sā-i scap. Sā le istoriseascā toate si sā-i învete cît de dāunātoare este bogātia. Altminteri ajung si ei în acest loc de chin'.
29. Avraam însā a spus: 'Ei stiu si asa cā bogātia e dāunātoare. V-au spus-o vouā, tuturor, Moise si Profetii'.
30. Bogatul însā a spus: 'Ar fi totusi mai bine sā se ducā; dacā cineva ar învia morti si s-ar duce la ei, si-ar veni mai usor în fire'.
31. Avraam i-a spus: 'Dacā nu ascultā de Moise si de Profeti, chiar dacā învie un mort, nici pe acela nu-l vor asculta'.
Le este tuturor cunoscut cā trebuie sā împārtāsim fratilor si sā le facem bine oamenilor.
Toatā Legea lui Moise si toti Profetii vorbesc numai despre aceasta.
Voi o stiti, dar nu vā purtati asa, fiindcā iubiti bogātia" (Leo Tolstoi, Evanghelia pe scurt).