Abia iesit din apele Iordanului, Domnul Hristos se duce in Desert, din Multime, spre singuratate…

Nici o mirare ca Satana a venit cu smintita nadejde de a face pe Iisus sa cada; nici o mirare ca Iisus e pus la incercare, intrucit e om.  Satana nu-i ispiteste decit pe cei mari si curati, celorlalti nu are nevoie sa le sopteasca cuvint de poftire – ai lui sint din clipa decaderii copilariei in tinerete. Nu li s-a  infatisat  niciodata, caci i-au dat ascultare de departe; ba uneori, pentru ca nu l-au vazut niciodata,  inclina sa nu creada in el : oamenii dracului nu cred in diavol. Cea mai mare siretenie a diavolului este sa raspindeasca zvonul ca ar fi murit…

Dar daca cei mai multi nu-l vad pe Satana, ci rid de el ca de un strigoi nascocit in biserica pentru indreptarea pacatosilor, nu mai incape indoiala ca Satana se indirjeste tocmai impotriva celor ce-l cunosc, dar nu-l urmeaza : ispiteste nevinovatia lui Adam si Eva, il razvrateste pe David cel Voinic, il pacatoseste pe inteleptul Solomon, il invinovateste in fata lui Dumnezeu pe Iov cel Drept.

Satana il incearca pe Iisus cu doua sfidari si o ispita:(1) ii cere sa schimbe tina cea neinsufletita in tina datatoare de viata, (2)ii cere sa se arunce de la inaltime ca Dumnezeu sa-l  recunoasca drept copil adevarat si (3) il ispiteste cu stapinirea si slava imparatiilor pamintesti.

(1) Atunci cind cei obositi si necajiti, departe de casa, in pustie vor urma pe Iisus , El va fringe putinele piini pe care le au cu ei si toti vor fi satui, ba vor ramine cosuri pline; cind insa nu este incoltit de nevoie, nu va fi impartitor al piinii care din pamint vine si in pamint se intoarce. Cel ce crede in El trebuie sa creada in cuvintul Sau, in ciuda foarmei, a durerii, a saraciei.

(2) Oamenilor le place tot ce este minunat, minunea scamatoreasca, neputinta oamenilor schimbata in putinta; le e foame, le e sete de minuni. Lui Iisus toti ii vor cere un Semn, dar El nu-l va da niciodata. El va vindeca pe cei bolnavi dar se va ruga de ei sa-i treaca sub tacere numele. Oamenii vor trebui sa creada in El in pofida tuturor parerilor protrivnice, sa creada in maretia Lui pina in ceasul cel mai sfisietor al batjocoririi Sale pe cruce.

(3) Imparatiile pamintului sint intemeiate pe taria bratelor si se tin prin inselatorii: Satana doarme noaptea la capatiiul celor puternici; aceia i se inchina cu fapta lor si-i platesc bir, zi la zi, bir de ginduri si de fapte. Iisus nu doreste sa fie reinaltatorul imparatiei decazute, cuceritorul imparatiei dusmane. Imparatia cerurilor sta in noi: zi de zi, cu fiecare suflet ce se pocaieste. Cind toti oamenii vor fi buni si drepti, cind isi vor iubi fratii, parintii si dusmanii, cind fiecare va da piine celui infometat si haina celui gol… ce nevoie va fi de soldati, de judecatori, de regi… Giovani Papini, Viata lui Iisus, 1991

Dupa ispitire, Domnul Hristos isi va incepe misiunea de propoveduire : “Pocaiti-va, s-a apropiat imparatia cerurilor”. (Matei 4,17)